Si sunt zile in care nu mai simti nimic, esti ca o roca, devii robotizat, dar zile in care iti explodeaza sufletul din cauza amestecului naucitor de sentimente care iti inunda fiecare gand, fiecare privire; o sigura imagine, un singur cuvant reusind cateodata sa iste o avalansa de senzatii.

Mergand spre casa intr-o seara friguroasa, cautam o melodie care sa mearga cu atmosfera urbana a autobuzului care circula uimitor de calm si molcom. Si schimbam intruna, intrucat fiecare voce imi transmitea acelasi mesaj ca al unei foi veline. Am cautat piese specifice, care stiam ca au sa-mi straneasca cu siguranta ceva emotii. Nimic. In seara aceea, se oprise ceva in mine. Incepusem sa ma sperii, stiind ce inseamna acest semn, banuind ce se petrece in subconstientul meu. Nici visele mele nu fusesera prea subtile si au incercat sa ma atentioneze, insa nu le-am dat atentie.

Acum astept. Sa revina. Bataia.